Parcul National Defileul Jiului

Aria protejata se afla in extremitatea sudica a judetului Hunedoara (pe teritoriile administrative ale oraselor Aninoasa, Petrosani si Vulcan) si cea nordica a judetului Gorj (pe teritoriul orasului Bumbesti-Jiu si al comunei Schela) si este strabatuta de drumul national DN66 care leaga municipiul Deva de orasul Filiasi.
in arealul parcului se afla Manastirea Lainici, o manastire ortodoxa de calugari construita in anul 1817. Lacasul de cult poarta hramul Intrarea in Biserica a Maicii Domnului.

Repere Istorice & Ctitorie

Parcul national se intinde in partea vestica a Carpatilor Meridionali, intre Muntii Valcan (grupa muntoasa a Muntilor Retezat-Godeanu), la vest si Muntii Parang (ce apartin grupei muntoase Parang-sureanu-Lotrului), la est; de-a lungul raului Jiu, intre confluenta Jiului de Est cu Jiul de Vest si confluenta cu valea Sadului si reprezinta o zona montana (cu stancarii, abrupturi calcaroase, varfuri, grohotisuri, chei, cascade, ponoare, pajisti montane si paduri), in arealul caruia sunt incluse rezervatiile naturale: Sfinxul Lainicilor (formatiune geologica megalitica de forma unui sfinx) si Stancile Rafaila (arie protejata de interes geologic si peisagistic, pe al carei teritoriu se afla mai multe formatiuni stancoase alcatuite din roci metamorfice de structura sistoasa, cu insertii de cloritoid).

Ghid de Vizitare, Acces & Coordonate

Aria naturala dispune de mai multe tipuri de habitate (Paduri dacice de fag (Symphyto-Fagion), Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Paduri din Tilio-Acerion pe versanti abrupti, grohotisuri si ravene, Paduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum, Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum, Paduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori), Paduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea), Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin, Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion), Vegetatie lemnoasa cu Salix eleagnos de-a lungul raurilor montane, Vegetatie lemnoasa cu Myricaria germanica de-a lungul raurilor montane si Vegetatie herbacee de pe malurile raurilor montane) ce adapostesc o gama diversa de flora si fauna specifica lantului carpatic al Meridionalilor.