Rezervatia Padurea Letea

Rezervatia stiintifica "Padurea Letea" este cea mai bogata zona din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii ca numar de specii de plante vasculare, cu multe elemente rare sau foarte rare.

Repere Istorice & Ctitorie

Zona de regim de protectie integrala Letea (2.825 ha) este asezata pe grindul cu acelasi nume, unul dintre cele mai vechi grinduri ale deltei, fiind delimitata la nord de limita sudica a lacului Nebunu, la est, de drumul comunal Periprava - C.A. Rosetti, pana la circa 1,5 km nord de localitatea C.A. Rosetti, la sud, de la drumul comunal Periprava - C.A. Rosetti, pe o linie dreapta nord-est - sud-vest, pe distanta de circa 2 km si apoi spre vest, pe o distanta de circa 2 km pana la limita sudica a Hasmacului Ivancea, la vest, de limita vestica a formatiunilor forestiere ale grindurilor Letea.

Particularități Arhitecturale & Tezaur

Caracterizare ecologica Zona forestiera naturala Letea a fost pusa sub ocrotire inca din anul 1930, devenind rezervatie naturala in anul 1938. Ocupa un relief putin inalt fata de restul deltei, cu dune fluvio-marine, paralele cu Litoralul, care gazduiesc padurea cu acelasi nume ce reprezinta un tip particular de vegetatie. Padurea care se dezvolta in spatiul interdunelor sub forma unor fisii late de 10-250 m (hasmacuri) despartite de spinarile dunelor este alcatuita, in principal, din: stejarul de lunca (Quercus robur), stejarul brumariu (Q. pedunculiflora), plopul alb (Populus alba), plopul negru (P. nigra), frasinul de lunca (Fracsinus angustifolia), frasinul de balta (F. pallisae), parul (Pirus piraster), teiul alb (Tilia tomentosa), ulmul (Ulmus foliacea) si foarte rar arinul negru (Alnus glutinosa), completata de un subarboret bogat (Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare, Evonymus europaea, Cornus mas, C. sanguineae, Rhamnus frangula, R. cathartica, Viburnum opulus, Berberis vulgaris) si altele. O caracteristica a zonei o constituie abundenta plantelor, cataratoare (Periploca graeca, Vitis silvestris, Humulus lupulus, Clematis vitalba) care confera padurii un aspect subtropical. Padurea se extinde in mod natural prin speciile de avangarda Prunus spicosa (porumbar), Tamarix ramossima (catina osie) si Hippophae ramnoides (catina alba) care in unele portiuni, catre Litoral, se dezvolta luxuriant, alcatuind adevarate baraje impenetrabile. in covorul vegetal se intilnesc, de asemenea, si alte specii rare: Convolvulus persicus (volbura de nisip), Ephedra distachya si Merendera sobolifera (brindusa de nisip).

Ghid de Vizitare, Acces & Coordonate

Fauna este reprezentata de Haliaetus albicilla (codalbul), Circaetus galicus, Milvus migrans, Bubo bubo, de cateva raritati herpatologice: Eremuias arguta, Vipera ursini renardi, precum si de circa 1.600 specii de entomofauna identificate pana in prezent.